Thomas Mann

Deși artistul poate rămâne toată viața lui mai atașat, ca să nu spun mai fidel, copilăriei sale, decât omul aplecat spre realitatea practică a vieții, deși, s-ar putea spune că, spre deosebire de acesta din urmă, el rămâne necontenit în stare de visare, de puritate omenească jucăușă a copilului, totuși calea lui, de la începuturile imaculate și până la etapele imprevizibile de mai târziu ale destinului său, este nesfârșit mai largă, mai aventuroasă, și, pentru un spectator, mai zguduitoare decât aceea a burghezului oarecare, iar la acesta din urmă gândul ci a fost și el odată copil nu e nici pe departe atât de înlăcrimat.

Singura glorie postumă pe care o doresc operei mele e să se poată spune despre ea că afirmă viața, deși cunoaște moartea.

Arta este una din multele discipline umaniste, care toate - filozofia, dreptul, medicina, teologia și chiar științele naturii sau tehnologia - nu sunt la rândul lor decât diferite ipoteze, variațiuni ale uneia și acelor decât diferite ipoteze, variațiuni ale uneia și aceleiași sublime și interesante probleme, la care nu ne putem niciodată raporta îndeajuns de variat, destul de nuanțat, căci ea este omul, făptură, umană.

În cele din urmă, arta - întotdeauna - va îndepărta aparența artei.

Viitorul va vedea... o artă fără suferință, sănătoasă sufletește, lipsită de solemnitate, de tristețe, dar nu de încredere, o artă per tu cu omenirea.

O artă mare e aceea care, în afara și a timpului și a propriei sale evoluții grandioase în sânul ei, e în stare să-și creeze în istorie o istorie aparte.

Numai arta poate da greutate unei vieți pe care altminteri facilitatea ar plictisi-o de moarte.

Invidia e un sentiment penibil de păcătos. Trebuie să fim făurarii conștienți ai propriuiui nostru destin și să nu ne secătuim uitindu-ne chiorâș la ce fac alții.

Omul e un mister, iar la temelia umanității stă mereu admirarea acestui mister.

Omul e slab: când e aplaudat, ceva crește în el și se extinde, iar din cauza liniștii reci se comprimă.

Un om este tânăr sau bătrân în functie de cum se simte el însuși.

Talentul este abilitatea de a-ți găsi propriul destin.

Scriitorul e un om căruia îi e mai greu să scrie decât celorlalți.

Pe poet nu-l face darul ficțiunii creative, ci darul inspirației.

O holdă mănoasă, o putere și o mare oportunitate - acesta este timpul, și cine vrea să facă ceva trebuie să se străduiască să-și umple timpul în mod conștiincios.

Nimic nu este mai neigienic decât viața.

Eu cred mai puțin în efectul credinței, decât în cel al bunătății, care poate există ușor și fără credință, și poate fi chiar un produs al îndoielii.

Frica noastră e o sursă de curaj pentru dușmanii noștri.

Păzește-ți timpul! Păzește orice oră, orice minut. Nesupravegheat, timpul va fugi ca o șopârlă. Umple cu lumină orice clipă printr-o faptă cinstită vrednică! Dă-i greutate, valoare, lumină.

Două războaie mondiale care au favorizat barbaria și lăcomia au redus foarte mult nivelul general intelectual și moral...

Războiul e doar o evadare fricoasă din problemele timpului pașnic.

Timpul e un cadou prețios, care ne e dat să devenim, în interiorul lui, mai inteligenți, mai buni, mai maturi, mai desăvârșiți.

În numele binelui și al iubirii, omul nu trebuie să permită morții să pună stăpânire pe gândurile lui.

Privirea artistului la fenomenele vieții interioare și exterioare se deosebește de cea obișnuită: artistul este mai rece și mai pasionat.

Timpul este singurul lucru cu privire la care lăcomia este lăudabilă.

Ține socoteala fiecărei zile, ține cont de fiecare minut pierdut!