Egoistul: ... cel ce nu se constrânge pentru nimeni, nu plânge pe nimeni, nu cunoaște decât nenorocirile sale, nu plânge deloc moartea altora nu se teme decât de a lui, pe care ar răscumpăra-o bucuros cu prețul stingerii geniului uman.
Cu cât omul vorbește mai puțin, cu atât are de câștigat: oamenii încep să creadă că acesta nu e lipsit de minte, iar dacă acesta nu e chiar prost, toți vor crede că este foarte deștept.
Omul e mincinos din fire, adevărul însă, e simplu și gol; omul își dorește înflorituri și născociri și, de aceea, nu are nevoie de adevăr: el îi cade din cer de-a gata și desăvârșit, iar omului îi place numai ceea ce a creat el însuși - gogoși și brașoave.
Favoritul trebuie să aibă întotdeauna grijă cum se comportă. Fiindcă dacă mă ține în anticameră mai puțin decât se obișnuiește, dacă chipul său e mai amabil, iar sprâncenele nu așa de încruntate, dacă mă asculți cu bunăvoință și mă conduce cât mai aproape de ușă, eu știu că îl paște concedierea - și nu greșesc.
Succesul ne trezește întotdeauna simpatia față de cel care la dobândit: fie acesta mare demnitar sau om simplu noi îl admirăm, ne entuziasmăm din pricina lui; o fărădelege nepedepsită e glorificată aproape ca o faptă virtuoasă, iar norocul ține locul aproape tuturor virtuților. Dacă o faptă nu se poate justifica măcar prin obținerea succesului, înseamnă că e vorba de o ticăloșie josnică, mizerabilă și dezgustătoare.
Unii au suficientă minte pentru a reuși în domeniul lor, ba chiar să-i învețe și pe alții, dar prea puțină, pentru a nu se băga în ceva ce nu înțeleg: ies cu aplomb din granițele propriilor îndeletniciri, dar se rătăcesc pe loc și cu toată înzestrarea lor, încep să vorbească asemenea proștilor.
Rațiunea are două puncte de sprijin trecutul și viitorul; omul înzestrat cu o memorie vie și clarviziune nu-și va acuza niciodată, apropiații de ceva ce, poate, a făcut el însuși sau să-i judece pentru fapte săvârșite în asemenea împrejurări care, odată și odată, îl vor face și pe el să procedeze la fel ca aceștia.
Cine se îndrăgostește de o femeie urâtă, o face cu toată puterea pasiunii, fiindcă o asemenea iubire e fie dovada unor capricii ciudate ale gustului acestuia, fie a farmecelor ascunse ale iubitei, mult mai puternice decât farmecele frumuseții.
Talent de interlocutor are nu acela care vorbește cu plăcere, ci acela cu alții vorbesc cu plăcere; dacă după conversația cu dumneavoastră, persoana este mulțumită de sine, de spiritul său ascuțit, înseamnă că e mulțumită și de dumneavoastră.
Dați-le oamenilor asemenea funcții pe care să le apere cu riscul de a-și pierde viața, dar și cu speranța de a și-o păstra: omul iubește și faima și viața.
A ajunge la concluzia că unii oameni nu sunt capabili să judece normal și să respingi de la bun început tot ce spun, au spus și vor spune aceștia, înseamnă să scapi de o mulțime de dispute inutile.
Una dintre nefericirile cârmuitorului constă în aceea că se teme să divulge din atât de multele taine pe care le știe. Fericirea e, pentru el, atunci când se găsește un om care să ia pe umerii săi această povară.
Despre puternicii lumii mai bine să tăcem: să-i vorbești de bine înseamnă aproape întotdeauna să-i lingușești; să-i vorbești de rău e periculos cât sunt încă în viață, și e dovadă de ticăloșie s-o faci după ce au murit.
Nu e prea frumos caracterul aceluia care este intolerant față de caracterul neplăcut al aproapelui: să ne amintim că în circulație este și aurul și mărunțișul.
