Marcus Tullius Cicero

De ce, când lucrul se poate face fără nici o pagubă pentru noi, să nu lăsăm pe altul să se împărtășească din bunurile care, aducând folos celui care le primește, nu pricinuiește nici o pagubă celui care le dă.

Să ai grijă când vrei să ajuți pe unii, să nu nedreptățești pe alții... Nu există act generos dacă nu e drept.

Mereu am avut curajul de a socoti glorie invidia atrasă din pricina virtuții, și nu ură.

Nu sunt în stare să uit ceea ce nu doream să-mi amintesc.

Nu am să spun nimic anume.

Am să vorbesc fără să afirm nimic.

Onoare se numește ceea ce preaslăvește gura lumii.

Munca slăbește durerea.

Acei care vor să afle ce gândim despre fiecare lucru sunt mai curioși decât trebuie.

Martorul nostru este zeul, adică propria conștiință.

Obiectul însuși sugerează cuvântul.

Religia este tot ceea ce determină grija și cinstirea față de o anume esență superioară care, de obicei, este numită divinitate.

Dimensiunile bunăstării se măsoară nu în mărimea veniturilor, ci în obiceiuri și în modul de viață.

E plăcut să-ți amintești de necazuri după ce au trecut.

Obișnuința e a doua natură.

Dorințele criminale sunt nefericirea supremă. E mai puțin regretabil să nu obții ceea ce-ți dorești decât să capeți ceea ce îți dorești în chip criminal.

Sincer, ce prostie se mai poate spune că nu a fost deja spusă de vreunul dintre filozofi!

Cârmuitorii sunt legea care vorbește, iar legea este corul cârmuitorilor tăcuți.

Ține minte că suferințele mari se termină cu moartea, cele mai slabe ne oferă momente de răgaz, iar pe cele moderate le putem domina. În felul acesta, dacă le putem îndura, le suportăm; dacă nu, plecăm din viață, de vreme ce nu ne oferă bucurie, așa cum plecăm de la teatru.

Memoria este depozitul tuturor lucrurilor.

Să acționezi cu precauție e mai important decât să judeci cu chibzuință.

Contrariile dau naștere altor contrarii.

Mâhnirea nu există în sine, ci în reprezentarea noastră.

O, timpuri! O, moravuri!

O, Grecia, cât de săracă ești uneori în belșugul tău de cuvinte!

Trebuie să ai măsură când glumești.

Nimic nu este mai apreciat de popor ca bunătatea.

Nimic nu dăunează mai mult decât speranțele puse în cineva.

Nici un prost nu poate fi fericit; nu există înțelept care să fie nefericit.

Niciodată nu a existat un poet care să considere un alt poet mai presus de el însuși.