Lucius Apuleius Platonicus

Vitejia se află la mijloc între îndrăzneala încrezută și sfială.

Tot ce știm e limitat, iar ce nu știm e nelimitat.

Rușinea și cinstea sunt ca o haină: cu cât e mai uzată, cu atât mai rău ne purtăm cu ea.

Propria mizerie morală e un semn de lipsa de respect față de sine.

Încetarea activității atrage întotdeauna după sine moleșeala, iar moleșeala, decreptitudinea.

Prima cupă o bem pentru satisfacerea setei, a doua, ca să ne veselim, a treia, ca să ne desfătăm, iar a patra, din nebunie.

Omul nu primește niciun bine din partea zeilor, fără o fărâmă de ceva neplăcut, în bucurie mereu există o picătură de tristețe

Poți să-l acuzi și pe nevinovat, dar numai vinovatul poate fi demascat.

Pentru mine nu există un respect mai mare decât respectul față de un om care îl apreciez eu însumi după meritele sale.

Nu există nimic în lume care să obțină desăvârșirea de la bun început, ba dimpotrivă, aproape în orice lucru la început speranțele sunt firave și numai apoi se realizează deplinătatea incontestabilă.

Fericirea acelora a căror bogăție nu o vede nimeni, nu e deplină.

Nu trebuie să ne uităm la locul nașterii cuiva, ci la cum se poartă, nu e importantă țara, ci cum înțelege să-și trăiască viața.

Nu e dat să vezi acele forțe pe care ți se permite să le simți doar.

Măsura bogăției nu o dau atât pământurile și veniturile, cât sufletul omului: dacă acesta îndură nevoia din lăcomie și este însetat de îmbogățire nu-i ajung nici munți de aur și va cere permanent câte ceva ca să-și sporească averea deja adunată. Aceasta și este veritabila calitate a sărăciei, fiindcă orice înclinație spre lăcomie provine din presupunerea că ești sărac și e neimportant cât de mult nu-ți ajunge.

Dacă în privința judecăților pe care le emitem ne-am încrede mai mult în ce vedem decât în rațiune, am fi rămas de mult în urma vulturului în ce privește înțelepciunea.

Fiecare om luat în parte e muritor, dar omenirea în întregul ei e nemuritoare.

Nici zece voinici nu-l pot dezbrăca pe cel gol.

Orice are un preț și nu mic: pe acesta îl plătește cel care cere; de aceea, e mai comod să cumperi toate cele necesare decât să cerșești.

Orice ai folosi în viață, imediat ce depășește limitele cumpătării raționale, se dovedește a fi mai degrabă împovărător decât util.

Timpul oamenilor e înaripat, înțelepciunea e înceată, moartea dă târcoale, iar viața demnă de milă.

În toată lumea și pentru toate timpurile.