Denis Diderot

(5 octombrie 1713, Langres – 31 iulie 1784, Paris) filosof și scriitor francez.

Magyar33 Română31
Ce e gloria, în accepția ei cea mai largă? Satisfacția de care te bucuri în adâncul sufletului având conștiința vreunui lucru mare și care merită să fie totdeauna aplaudat... Cu cât oamenii au fost mai mari, cu cât s-au înflăcărat pentru ea; și cu cât s-au înflăcărat pentru ea, cu atât au fost mai mari.
Faceți danie; însă, dacă vă este cu neputință, scăpați pe sărmani de rușinea de a vă cere întinzând mâna.
Nimic nu-i mai greu de iertat decât meritele altuia.
Invidie... sentiment pe care nici prietenia nu-l stinge întotdeauna.
M-am răttăcit pe timp de noapte într-o pădure deasă și singurul meu ghid era flacăra slabă a lumânării pe care o țineam în mână. Dintr-odată, a apărut înaintea mea un străin și mi-a spus: „Amice, stinge lumânarea ca să pot găsi calea cea dreaptă”. Acest străin era teolog.
Omul inteligent este o imbinare a celor mai nebune molecule.
Omul deștept vede în fața sa domeniul imens al posibilului, cel incult vede posibilul doar în ceea ce este. Prin urmare, unul se poate comporta cu timiditate, iar altul, cu îndrăzneală.
Este deștept doar acela care e la fel de prost ca și noi.
Talentul nu e un titlu nobiliar ca să fie transmis de la o generație la alta.
Pasiunile sunt condamnate la nesfârșit, lor le atribuim toate necazurile omenești, dar, în același timp uităm că, ele sunt de fapt izvorul bucuriilor noastre.
Omul care recunoaște cu ușurință că nu știe ceea ce chiar nu știe, mă face să cred în ceea ce-mi explică.
Oare cel care vă ascultă, posedă informații mai veridice decât cel care vorbește? Nici pe departe. De aceea, puțini se găsesc, în tot orașul, care să înțeleagă ce vorbiți.
Natura se aseamănă cu o femeie căreia îi place să-și schimbe mereu hainele - varietatea de costume ale sale, care îți atrag privirea ba la o parte a corpului, ba la cealalte, dă admiratorilor insistenți speranța de a nu o vedea niciodată în întregime.
Adevărul nu este lipsit de atribute picante care pot fi surprinse dacă ești dotat cu genialitate.
Adevărul, bunătatea și frumusețea au drepturile lor; ele sunt negate dar în cele din urmă sunt admirate; ceea ce nu se află sub oblăduirea lor poate provoca încântare un timp, dar, în cele din urmă, plictisesc.
Trebuie să ne străduim să popularizăm filozofia. Dacă dorim ca filozofia să progreseze, trebuie să aducem poporul la nivelul filozofilor.
Inconveniența nu constă în a avea opinii, ci în a te lăsa orbit de ele in ciuda experienței.
În zadar se bate lașul cu pumnul în piept pentru a-și aduna curajul; curaj trebuie să aibă înainte de a și-l întări în relația cu cei care-l dețin.
Răsplătindu-i pe cei buni, îi pedepsim astfel pe cei răi.
Nimic nu este mai contradictoriu naturii vii, ființelor însuflețite și sensibile ca și liniștea.
Oamenii care se disting prin talentele lor trebuie să-și petreacă timpul așa cum o cere respectul față de ei înșiși și față de urmașii lor. Ce ar crede despre noi urmașii, dacă nu le-am lăsa nimic drept moștenire?
Dacă totuși există libertatea, aceasta este urmarea ignoranței. Când avem la dispoziție două posibilități și nu avem niciun motiv pentru a prefera una din ele, numai atunci o alegem pe cea pe care o dorim.
Adevărului îi este suficient triumful în fața celor puțini, dar merituoși. Adevărul nu urmărește să fie pe placul tuturor.
Chiar și cei mai hotărați sceptici trăiesc cu speranța că ar putea greși.
Este mult mai ușor să te lipsești de masă și de rugăciune, decât de pantofi.
Gândurile profunde sunt niște cuie de fier, atât de bine încât nu pot fi scoase cu nimic.
Oamenii geniali citesc puțin, fac mult și se creează pe ei înșiși.
Totul se definește prin utilitate.
Orice limbă este în principiu săracă pentru un scriitor cu o imaginație vie.
Culmea nebuniei e să-ți fixezi drept scop distrugerea pasiunilor.