Antoine de Saint-Exupéry

Meseria de martor mi-a provocat totdeauna repulsie. Ce sunt eu, dacă nu particip? Pentru ca să exist, trebuie să iau parte.

Înfrângerile îi întăresc pe cei puternici.

Dacă refuzi să fii răspunzător de înfrângeri, nu vei fi răspunzător nici de victorii.

Dragostea de sine este contrarie dragostei.

Adevărul de mâine se nutrește din eroarea de ieri, iar contradicțiile pe care trebuie să le învingem constituie chiar stratul de îngrășăminte ale creșterii noastre.

Ce rost au teoriile politice care ne făgăduiesc progresul omului, dacă nu cunoaștem din timp ce fel de om vor forma acestea?

Omul se cunoaște pe sine în lupta cu obstacolele.

De ce să ne urâm unul pe altul? Suntem cu toții purtați de aceeași planetă, suntem ca echipajul unei corăbii.

Împărăția umană este în interiorul nostru.

E bine când în disputa dintre diversele civilizații se naște ceva nou, ceva mai valoros, însă e ingrozitor când acestea se înghit una pe alta.

Viața omului nu are preț, dar noi ne purtăm mereu de parcă ar exista ceva mai valoros.

Fiecare om are steaua sa.

Răspunzi pentru totdeauna pentru toți cei pe care i-ai domesticit.

Plictiseala înseamnă să-ți dorești cu nerăbdare să vezi ceva și nu știi nici măcar tu ce anume... Acest ceva există, e necunoscut și dorit, însă nu poate fi redat în cuvinte.

Ceea ce dă sens vieții dă sens și morții.

Nu-ți poți face dintr-odată prieteni vechi.

Scăparea constă în a face primul pas. Și încă un pas. De aici și începe totul.

Desăvârșirea o obții nu atunci când nu mai ai ce să adaugi, ci când nu mai ai ce lua.

Cu moartea fiecărui om moare și o lume nevăzută.

Cuvintele ne împiedică doar să ne înțelegem unii cu alții.

În lume sunt foarte mulți oameni pe care nimeni nu i-a trezit la viață.

Este mult mai greu să te judeci pe tine însuți decât să-i judeci pe alții.

Trebuie să păzim felinarele: rafala de vânt ar putea să le stingă.

Cel mai mare lux din lume este luxul comunicării dintre oameni.

Să plantezi un stejar înseamnă să-ți faci iluzii ridicole cum că, în curând, îți vei găsi un refugiu la umbra sa.

Pe fiecare trebuie să-l întrebăm ce ne poate oferi. Puterea, întâi de toate, trebuie să fie rațională.

Muncind doar pentru bunurile materiale, ne făurim singuri închisoarea.

Vocația îți permite să te eliberezi ca om, însă e nevoie ca omul să-și poată urma liber vocația.

Doar copiii știu ce caută. Ei își dau tot sufletul unei păpuși din cârpe și ea le devine foarte scumpă, iar dacă le iei păpușa, ei plâng.

Chinuitoare e nu urâciunea acestei argile umane diformate. Dar probabil că în fiecare dintre acești oameni este omorât un Mozart.