Epictet

Înțeleptul nu trebuie să se căiască, ci să prevadă.

Dacă se vorbește rău despre tine și o fi adevărat, îndreaptă-te; dacă sunt minciuni, râzi.

Fixează-ți în minte (chiar de acum) o regulă și un ideal de purtare cărora să te conformezi riguros atât în singurătate cât și între oameni.

La orice lucru cântărește bine și începutul și urmările lui.

Ispitele și încercările sunt niște lupte; dacă ai fost învins o dată, de două ori sau de mai multe ori, luptă din nou; va veni un timp când vei câștiga victoria.

Cele mai înțelepte planuri neîncoronate de succes se numesc nebunii.

Mai bine este ca, întemeiat pe adevăr, să învingi o părere, decât întemeiat pe o părere să te învingă adevărul.

O școală de filozofie este la fel ca un spital și trebuie să o părăsiți nu veseli, ci ușurați de durere.

Ce nu trebuie făcut, să nu faci nici măcar cu gândul.

Asprimea tatălui - un remediu minunat: în ea este mai multă dulceață, decât amăreală.

Starea și însușirea ignorantului: niciodată să nu aștepte de la sine nici cele folositoare, nici cele dăunătoare, ci numai din afară. Starea și însușirea filozofului: orice folos și orice daună o așteaptă doar de la sine însuși.

Trebuie să ținem mereu minte că noi nu putem dicta evenimentelor, ci suntem obligați să ne punem de acord cu ele.

Liber se poate numi numai acela căruia i se întâmplă totul așa cum vrea el. Dar înseamnă aceasta oare că acestuia i se întâmplă totul ce-i trece lui prin cap? Deloc. Fiindcă gramatica, de pildă, ne învață să scriem cu litere și cu cuvinte tot ceea ce dorim, dar pentru scrierea numelui meu nu pot scrie ce litere îmi trec prin cap... sunt obligat să scriu tocmai acele litere care trebuie, și în ordinea necesară. Și așa este în toate.

Oare poți spune că omul este dulgher sau muzicant dacă ține în mână un topor sau o lăută ? La fel, nu se poate să numești pe cineva înțelept numai că rostește vorbe înțelepte.

Uitați-vă la mine. Eu nu am nici drepturi cetățenești, nici casă, nici bani, nici sclavi. Dorm pe pământul gol. Nu am nevastă, copii, așternut. Doar pământul și cerul și această unică manta. Ce nu-mi ajunge? Oare nu sunt eu liber? Sunt propriul meu împărat și stăpân.

Tristețea altuia e ceva străin...

În niciun caz să nu te numești pe tine însuți filozof și să nu discuți despre regulile filozofiei în fața ignoranților.

Poți fi de neînvins dacă nu te lansezi într-o luptă în care victoria nu depinde de tine.

Nu cere ca ceea ce se petrece să se întâmple potrivit voinței tale, ci dorește-ți ca ceea ce se întâmplă să se petreacă așa cum se întamplă și vei trăi fericit.

Nu discuta cu ignoranții despre regulile înțelepciunii, dar dacă ție ți se pare că altfel stau lucrurile, demonstrează aceste reguli în faptele tale.

Să nu crezi că oamenii răi îți pot dăuna cu ceva. Oare poate cineva să dăuneze sufletului tău?

Lopata care trebuie să sape va rugini cu siguranță dacă zace fără să fie folosită. Și toate gândurile tale chibzuite nu duc nicăieri dacă nu te vei comporta în conformitate cu ele.

Când omul dorește ceea ce nu-i trebuie și fuge de ceea ce nu se poate feri, el suferă de o tulburare a dorințelor, la fel ca oamenii care suferă de tulburări ale stomacului sau ficatului.

Exil? Unde? Poate oare cineva să mă arunce în afara lumii? Eu merg unde doresc. Peste tot există același soare, aceeași lună, stele, vise, același cântec al păsărilor...

Ce fel de liniște e aceasta căreia toți îi pot pune piedici, și nu vorbesc despre împărat sau despre prietenul acestuia, ci despre corb, flautist și bolnavul de malarie.

Amintește-ți că dacă omul este nefericit, e singur vinovat de aceasta, fiindcă Zeul i-a creat pe toții oamenii ca să-și afle fericirea, și nu ca să fie nefericiți.

Omul este un suflet împovărat de trup.

Să preferi mereu o viață scurtă, dar cinstită, unei vieți lungi, dar rușinoase.

Există oameni care, imediat ce aud învățături înțelepte, încep pe loc să-i învețe pe alții. Ei se comportă la fel cu un stomac bolnav care elimină imediat hrana primită. Nu imita astfel de oameni. Mai întâi, asimilează bine ce-ai auzit, și nu elimina înainte de vreme, căci va ieși din tine un adevărat terci, care nu poate servi nimănui drept hrană.

Dacă vrei să fii un judecător nepărtinitor, privește la caz și nu la acuzat.