Titus Livius

Pacea obținută e mai bună și mai trainică decât o victorie așteptată.

Un stat nu poate exista pentru multă vreme în liniște, și dacă nu are un dușman în exterior, el se va găsi în interior: deși se pare că oamenii puternici nu au de cine se teme, forța lor proprie îi stânjenește.

Experiența îndelungată este unicul supraveghetor al legilor.

Încrederea obligă la încredere.

Dacă ai început cu îndrăzneală, la fel se cuvine să continui, fiindcă uneori îndrăzneala se transformă, în cele din urmă, în chibzuință.

Tot ce se adaugă la final pare mereu important.

Acolo unde nu există intenție, nu existi nici vină.

Hanibal, tu știi să obții victoria, dar nu știi să te folosești de ea.

Hanibal e la porți!

Orice crimă e fără premeditare.

Orice mulțime seamănă cu o mare: o poate pune în mișcare și un vânticel și un uragan.

Toți spun unul și același lucru.

În general, invențiile omenești sunt bune cel mai adesea doar în teorie, iar dacă încerci să le pui în practică acolo unde trebuie să-și găsească împlinirea, și nu în discuțiile despre menirea lor, nu împlinesc așteptările.

Războaiele există pentru cei tineri.

În împrejurări grele, când nu mai ai la ce spera, cele mai disperate hotărâri sunt cele mai corecte.

În trupul bolnav, o neputință înrădăcinată dă naștere și alteia.

Bogăția dă naștere avariției.

Mânia lipsită de putere e zadarnică.

Statul roman, începând de la ceva mic, a crescut în așa măsură, încât deja suferă de pe urma măreției sale.

Despre Alexandru Macedon: „Oricât de însemnată ni s-ar părea măreția acestui om, ea rămâne doar măreția unui singur om pe care l-a însoțit norocul un pic mai mult de zece ani”.