Oscar Wilde

Frumusețea este una dintre tipurile de geniu, ba mai presus decât geniul, fiindcă nu necesită înțelegere.

Atunci când o persoană vine în vizită, ea pierde timpul gazdelor și nu pe al său.

Privind înapoi la viața atât de teribilă, atât de plină de frământări, încărcată de clipe de frenezie și de bucurii fierbinți, toate acestea par a fi un vis sau o iluzie. Ce este irealul, dacă nu pasiunea care a ars cândva ca un foc? Ce este incredibilul, dacă nu lucrurile în care ai crezut odată cu înflăcărare? Ce este imposibilul? Ceea ce, odinioară, ai săvârșit tu însuți.

Când suntem fericiți, suntem mereu buni, dar când suntem buni, nu suntem mereu fericiți.

Când arta va deveni mai variată, natura va deveni, fără îndoială, mai puțin omogenă.

Caricatura este tributul pe care mediocritățile îl plătesc geniului.

Imediat ce omul ajunge la vârsta la care trebuie să înțeleagă, el încetează să mai înțeleagă ceva.

Atât teoria cât și practica bisericii din primele secole ale creștinismului se opuneau căsătoriei. De aceea, biserica din primele secole ale creștinismului nu a ajuns să supravietuiască până în zilele noastre.

Cât de ușor e să atragi pe alții de partea credinței tale și cât de dificil e să te atragi pe tine însuți.

La fel ca toți oratorii care își iau drept scop epuizarea subiectului, el a epuizat răbdarea ascultătorilor.

Ca majoritatea americancelor, ea se crede o femeie frumoasă. Ăsta e secretul succesului său.

Oricine poate crea istorie, însă doar oamenii remarcabili sunt capabili să o scrie.

Oricine poate scrie un roman în trei volume. Tot ce-ți trebuie pentru acest lucru e să nu cunoști nici viața, nici literatura.

Fiecare ar trebui să meargă la ghicitor măcar o dată pe lună pentru a ști ce are voie și ce nu. Apoi, desigur, facem pe urmă totul pe dos, dar cât de plăcut să cunoști dinainte consecințele!

Fiecare trebuie să fie o operă de artă sau să poarte cu sine o operă de artă.

Istoria femeilor e una dintre cele mai teribile istorii ale tiraniei din câte a cunoscut lumea vreodată. Tirania celui slab asupra celui puternic. Asta e singura formă de tiranie care încă mai există.

Cu adevărat reale sunt doar personajele care nu au existat niciodată în realitate; iar dacă un romancier e atât de neajutorat, își caută eroii în mijlocul vieții sale, cel puțin măcar să pretindă că i-a inventat singur și să nu se laude că acestea ar semăna cu anumite modele.

Iubirea adevărată iartă toate crimele, cu excepția celei împotriva iubirii.

Adevărata personalitate nu trebuie să fie în acord cu revolta, ci cu liniștea.

Adevărul este dat integral și absolut de stil.

Adevărul încetează să mai fie adevăr, imediat ce îl crede mai mult de o singură persoană.

Adevărul nu depinde niciodată de fapte, el le selectează și le creează după cum dorește.

Nu am devenit un om destrăbălat. Mulți pretind chiar că eu, pe parcursul întregii mele vieți, nu am înfăptuit nicio faptă cu adevărat rea. Desigur, ei spun asta doar pe la spatele meu.

Arta își creează incomparabilul său efect unic, după care, obținându-l, trece la altceva. Iar natura repetă întruna acest efect, până îi va plictisi la culme pe toți. În zilele de astăzi, să zicem, nimeni dintre cei înzestrați măcar cu niște rudimente de cultură nu va ține un discurs despre frumusețea apusului de soare. Apusurile de soare s-au demodat. Ele au fost bune pe vremuri, când ultimul cuvânt în pictură îi avea Turner.

Arta creează arhetipuri mărețe în relație cu care tot ce există e doar o copie nefinisată.

Arta este mai degrabă o cuvertură decât o oglindă.

Arta nu trebuie în niciun caz să fie accesibilă tuturor. Publicul trebuie să tindă spre educarea simțului artistic.

Arta e singurul lucru serios din lume, iar artistul e singurul om din lume care nu e niciodată serios.

Sinceritatea este periculoasă în doze mici, și mortală în doze mai mari.

Abstracțiile intelectuale sunt întotdeauna interesante, dar abstracțiile morale nu înseamnă absolut nimic.