Fiodor Dostoievski

Fiodor Mihailovici Dostoievski (11 noiembrie 1821, Moscova, Imperiul Rus – 9 februarie 1881, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea.

Magyar204 Română110
Sunt momente când oameni iubesc crima.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Dacă vreți, omul trebuie să fie profund nefericit, pentru ca la un moment dat să simtă fericirea. Iar dacă va fi mereu fericit, orice îl poate face profund nefericit.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Dacă doriți să cercetați un om și să-i cunoașteți sufletul, atunci nu vă preocupați de felul în care tace, vorbește sau plânge, de cum se arată îngrijorat de ideile cele mai nobile, ci uitați-vă mai bine la el când râde. Dacă un om râde sănătos este, prin urmare, un om bun.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Dacă te îndrepți spre un scop și te oprești din drum ca să arunci cu pietre în fiecare câine care latră la tine, nu vei ajunge niciodată la destinație.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Este un semn rău dacă oamenii nu mai înțeleg o ironie, o alegorie, o glumă.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Un prost care a recunoscut că este un prost, nu mai e prost.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Să fie blestemate interesele acestea ale civilizației, și chiar însăși civilizația, dacă nu pentru păstrarea ei este necesar să fie jupuită, pielea de pe oameni.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Umanitatea este doar un obicei, un rod al civilizației. Ea poate să dispară complet.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Principalul lucru la o persoană nu este mintea, ci ceea ce o conduce: inima, sentimentele bune, ideile progresiste.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Fericirea supremă obligă sufletul.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Cea mai măreață și caracteristică trăsătură a poporului nostru este simțul dreptății și setea de dreptate.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Vinul îl îndobitocește pe om, îl îndârjește și îl face să devieze de la gândurile luminoase, îl prostește.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Veselia omului este o caracteristică importantă a lui.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Semnul artei adevărate constă, anume în faptul că arta este întotdeauna contemporană și plină de folos.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
În mod ideal, conștiința publică trebuie să spună: să pierim noi toți, dacă salvarea noastră depinde numai de un copil chinuit, iar acesta să nu accepte a ne salva.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Bogăția și grosolănia plăcerilor nasc lenea, care, la rândul ei naște sclavi.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Vanitatea și îngâmfarea nu sunt un semn al sentimentului propriei demnități.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Fără idealuri, adică fără dorința unui bine concret, nu poate exista nicio realitate bună.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Fără copiii, omenirea n-ar fi putut fi atât de mult iubită.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni
Fără idei generoase, omenirea nu poate trăi.
— Fiodor Dostoievski in Enciclopedia Înțelepciuni