Joseph Addison

(1 mai 1672 - 17 iunie 1719) gazetar, eseist, poet, dramaturg și om politic englez.

Magyar4 Română83
Versurile unei opere sunt de obicei pe atât de proaste pe cât de frumoasă le e muzica.
Îti trece uneori prin cap că e mai bine să fii sclav pe o galeră decât un ins spiritiual, mai ales dacă acest spirit este rodul născocirilor literaților noștri, oameni pe cât de educați, pe atât de lipsiți de înzestrare.
Se poate judeca ignoranța sau noblețea unei nații după cum arată cimitirele, plăcile de mormânt și epitafurile acesteia.
Primul pahar - pentru sine, al doilea - pentru prieteni, al treilea - pentru o bună dispoziție, al patrulea - pentru dușmani.
Păunul în toată strălucirea sa nu expune în văzul tuturor atâtea culori câte pot fi numărate în ținutele de sărbătoare ale englezoaicelor.
Un pamflet scris cu inteligență e asemenea unei săgeți care nu numai că produce o rană, dar o și face de nelecuit.
Nimic, fără a pune la socoteală crima, nu-l face pe om atât de disprețuit și de ticălos în ochii lumii ca lipsa de consecvență.
Oamenii nu primesc nimic cu mai mult dezgust ca sfaturile.
Nu există pe lume ființă mai agitată ca un idol ieșit din modă.
Nu e de mirare că o mare cantitate de cunoștințe, nefiind în stare să-l facă pe om deștept, îl fac adesea îngâmfat și obraznic.
Nu există altă apărare în fața defăimării în afară de anonimat.
În natură nu există niciun fenomen mai diversificat și mai schimbător ca acoperămintele femeiești pentru cap.
Nu există pentru minte un antrenament mai plăcut ca recunostința: exprimarea recunoștinței e însoțită de o asemmenea satisfacție interioară încât datoria este în întregime compensatî de îndeplinirea ei.
Nu e greu să fii vesel când te afli în slujba viciului.
Un om indiscret e adesea mai periculos decât unul rău, fiindcă ultimul își atacă doar dușmanii, în vreme ce primul face rău și dușmanilor, și prietenilor săi.
Minunatele noastre cluburi se bazează pe mâncare și pe băutură, adică pe ceea ce-i unește pe majoritatea oamenilor.
„Am doar nouă penny bani gheață, dar în cont, la bancă, am o mie de lire” - cam asta e diferența dintre arta conversației și știința de a te exprima în scris pe hârtie.
Criticul adevărat trebuie să stăruie mai mult asupra calităților decât asupra defectelor...
Prietenia cea mai puțin zgomotoasă și cea mai discretă e cea mai folositoare. De aceea, eu am preferat întotdeauna un prieten reținut, unuia peste măsură de zelos.
Pe noi, englezii, ne caracterizează o timiditate deosebită în tot ce privește religia.
Noi ne lepădăm de păcate și de vicii, lăsând în seama Celui Prea Înalt să decidă ce înseamnă și una, și cealaltă.
Bărbații care se comportă cu femeile cu un respect deosebit, rareori se bucură de un succes deosebit.
Tăcerea este uneori mai plină de înțeles și mai nobilă decât cea mai elegantă și expresivă elocință și, în multe cazuri, e dovada unei minți elevate.
Oamenii evlavioși se abțin de la fapte reprobabile din frică; oamenii cinstiți, din dispreț față de astfel de fapte.
Când văd aceste mese acoperite cu atâtea bucate, mi se pare că în spatele fiecăreia dintre ele se ascunde, ca la atac, guta, hidropizia, frigurile și multe alte boli.
Când pe tron vine un rege, bun e timpul să se dea legi împotriva fărădelegilor puterii.
Când sufletul visează, el este și scenă și actor și public.
Cărțile sunt o avere, un testament al inteligenței umane, menite treceri din generație în generație, în folosul acelora care se vor naște în viitor.
Umoristul adevărat știe să păstreze o mină serioasă, atunci când toți din jur izbucnesc în râs; iar cel fals, dimpotrivă, e ridicol - iar cei din jur își păstrează seriozitatea.
Fericirii adevărate îi este pe plac singurătatea; ea este dușmanul zarvei al luxului și se naște mai ales din iubirea de sine.