Seneca

Cine se pregătește să jignească, a și jignit deja.

Cine se teme prea tare de ură, nu știe să conducă.

Cine se căiește de greșeala săvârșită, e deja aproape nevinovat.

Cine cere cu sfială, își atrage un refuz.

Cine ia o hotărâre fără să fi ascultat ambele părți, procedează nedrept, chiar dacă hotărârea e dreaptă.

Cine are nevoie de bunăvoință, să dea și el însuși dovadă de ea.

Cine este cuprins de neliniște, nu se va înfrâna.

Cine nu știe să tacă, nu e în stare nici să vorbească.

Cine-și este sieși prieten, e prieten cu toți.

Cine adună fărădelege după fărădelege, își sporește frica.

Cine este peste tot, nu este nicăieri.

Viața nu o primim scurtă, ci așa ne-o facem; nu avem o viață săracă, ci o folosim nechibzuit. Viața e lungă dacă știi s-o folosești cum trebuie.

Acela care și-a pierdut orice speranță, nu are de ce să fie deznădăjduit.

Poți să-mi numești pe cineva care a știut să prețuiască vremea?

Acela de care se tem mulți, de mulți se teme.

La fel ca fabula, viața nu se prețuiește după durată, ci după conținut.

Fiecare dintre noi reprezintă pentru celălalt un spectacol măreț.

Fiecare lucru la vremea lui.

Fiecare rău se compensează cumva. Bani mai puțini - griji mai puține. Mai puține succese - mai puțini invidioși. Chiar și atunci când nu ne arde de glume, pe noi nu neplăcerea în sine ne apasă, ci felul în care o percepem.

Adevăratul curaj nu constă în a dispretui moartea, ci în a lupta împotriva nenorocirilor.

Adevărul nu suferă păsuiri.

Artele sunt utile doar în cazul în care dezvoltă mintea, nu dacă o distrag.

Interesează-te nu de cantitatea, ci de calitatea admiratorilor tăi.

Excesul de mâncare stă în calea fineții minții.

Și în durere e o doză de vanitate! Căutăm în lacrimi dovezile întristării noastre, nu ne supunem durerii, ci o expunem în văzul tututror.

Aurul se încearcă la foc, femeia cu aur, iar bărbatul, cu femeia.

Zăbala de aur nu face din mârțoagă armăsar.

Taci și nu lăsa vorbele nechibzuite să izvorască liber din sufletul tulburat.

Legea trebuie să fie scurtă ca să și-o poată aminti și oamenii ignoranți.

Crima, chiar și numai pusă la cale, dar neînfăptuiă, tot crimă se numește.