Tacit

Gura lumii umflă și adevărul și minciuna până la dimensiuni nemaivăzute.

Despre moarte vorbește mult cel care se teme de ea.

Încet, dar sigur.

E puțin lucru să nu fii bolnav; eu vreau ca omul să fie curajos, activ, voios; iar acela care e lăudat doar pentru sănătatea lui se află la doi pași de boală.

Oamenii trec, exemplele rămân.

Oamenii sunt astfel construiți din fire încât, aflându-se în siguranță, le place să urmărească pericolele care îl amenință pe celălalt.

Lingușătorii sunt cei mai răi dintre dușmani.

Pe cei mai buni îi mâna dragostea de țară, pe mulți îi împingea speranța că vor jefui, alții sperau să-și îndrepte situația ruinată. Și oamenii buni, și cei răi - din motive diferite, dar cu o ardoare egală, așteptau războiul.

Cea mai bună zi de după moartea unui conducător rău e prima zi.

Numai proștii își denumesc bunul plac libertate.

Leacul acționează mai încet decât boala.

E mai ușor să atragi după sine o mulțime întreagă decât să scapi de viclenia unui singur.

Cine disprețuiește faima, acela va nesocoti la fel de ușor și virtutea.

Cine să fie atât de înfumurat încât să se încreadă în faima postumă?

Când un om a inventat ceva, apropiații îi prevestesc de regulă succesul.

Adesea în clipele pericolului de moarte, toți comandă și nimeni nu îndeplinește comenzile.

Adesea, cele mai bune măsuri s-au dovedit acelea cărora le trecuse vremea definitiv.

Celor ajunși în vârful puterii parcă li se acoperă ochii cu o ceață.

Fiecare își va primi onorurile cuvenite în posteritate.

Adevărul se întărește prin mărturii și în timp, iar minciuna prin grabă și nesiguranță.

Pământul este uimitor de fertil.

Femeilor le stă bine să jelească, bărbaților - să-și aducă aminte.

Setea de putere e superioară tuturor celorlalte pasiuni.

Dacă istoricul lingușește ca să prospere, atunci lingușeala lui repugnă tuturor, căci toată lumea pleacă urechea la calomnii și defăimări; asta e de la sine înțeles: lingușitorul e mârșav și seamănă cu un sclav, atunci cand viclenia se prezintă sub masca iubirii de adevăr.

Unicul remediu împotriva pericolelor care ne amenință stă în pericolele înseși.

Unicul bine este cinstea, unicul rău este ticăloșia; puterea, renumele și toate celelalte sunt străine sufletului omenesc; nu sunt nici din cele rele, nici din cele bune.

Oamenilor răi le va părea întotdeauna rău după Nero; noi doi trebuie să ne îngrijim să nu înceapă și celor buni să le pară rău. (Împăratul Galba către urmașul său, Pison)

Laudele obținute prin străduințe sâcâitoare trebuie pedepsite prin lege cu nu mai puțină fermitate decât fățărnicia și cruzimea.

Obiceiurile bune au o putere mai mare decât legile bune.

Pentru cei inferiori, sunt la fel de nefaste atât neînțelegerile cât și înțelegerile dintre superiori.