Lev Tolstoi

Contele Lev Nikolaevici Tolstoi (9 septembrie 1828, Iasnaia Poliana, Gubernia Tula, Imperiul Rus – 20 noiembrie 1910, Astapovo, Regiunea Lipețk, Rusia) scriitor rus, considerat unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii.

English48 Magyar232 Română1353
Dacă aș fi avut îndoieli că sunt un om obișnuit, scandalul pe care l-au iscat în jurul numelui meu ziarele ar trebui să mă convingă de asta. Oare ar fi de închipuit asemenea zarvă, ca în jurul cântărețelor, în jurul unui om adevărat, serios, mare?
Trăiești într-o lume a binelui ideal, iar în jur sunt guvernul, revoluționarii, faptele grosolane ale poporului, ignorarea legii spirituale. De fapt, nu ignorarea, ci nerecunoașterea principiilor spirituale (a principiilor morale, a naturii spirituale). Ca un cal fără picioare, o pasăre fără aripi.
Violența e cumplită, nu atât prin chinurile ei, cât pentru că provoacă ură.
Copii sunt proaspeți, ei vin de la Dumnezeu, apoi ne stricăm încetul cu încetul cu toții, iar apoi, tot treptat, ne îndreptăm.
Ca să fii mereu imparțial ar trebui să nu fii om.
Dacă aș mai trăi încă 80 de ani, n-aș fi în stare să spun tot ce mi se atribuie și ce, chipurile, aș fi spus.
[Despre Nietzsche.] Mă mir că oamenii îl iau în serios, ba îl mai considera și filozof. Nietzsche e unitatea de masura a gândirii sociale, nivelul ei!
Mahomedanismul e prima religie protestantă îndreptată împotriva bisericii.
În ultima vreme mă tot îndepărtez de creștinism. Toate religiile se degradează cu trecerea timpului, și toate conțin ce este adevărat, etern.
Suntem la fel de creștini și nu ne înțelegem unul pe altul. Hristos nu ajuta și nu săvârșea fapte caritabile. Apostolii nu ajutau, ci îi învățau pe oameni ce e viața. Am un mare respect față de oamenii care ajuta sincer.
Oamenii care au o atitudine neserioasă față de religie se află mai departe de religie decât ateii. (7 august)
Ne-am obișnuit să credem că viața e ceva în care ne putem stabili scopuri. E o iluzie. E ca și cum lucrătorul pus să muncească ar acorda muncii însemnătatea vieții.
... Nu numai la Hristos, dar și la Lao Zi și la Buddha există neîmpotrivirea. La Confucius nu există, el spune: „Dacă vom plăti cu bine răului, care va fi răsplata pentru bine?“
Nu pot să sufăr reprezentările lui Hristos și nu cunosc nici una care să-mi placă cât de cât. Simt repulsie față de toate.
Anarhismul e numai manifestarea creștinismului în domeniul politic. Extinderea în spațiu a creștinismului e uriașă, dar numai o foarte mică parte a lui coincide cu anarhismul politic.
La bătrânețe vezi că tot răul din lume se perpetuează. În tinerețe, până și oamenii cu vederi creștine vor să le rânduiască viețile altora, iar bătrânul vede că acest lucru e inutil și că trebuie doar să ne îndepărtăm de rău.
În tinerețe ai dorința să te impotrivești pentru a schimba cursul lucrurilor. La bătrânețe vezi că nu trebuie să te împotrivești, că totul duce la sporirea iubirii din noi.
Problema nu e în ce condiții trăiești, ci să duci o viață simplă în condițiile în care te afli. Stă în puterea omului, el poate deveni liber și poate acționa asupra semenilor chiar și în cele mai rele condiții. Dar a schimba condițiile nu stă în puterea oricui.
Iubirea fără neîmpotrivire e de neconceput... Neîmpotrivirea e condiția indispensabilă a iubirii, iar iubirea e legea fundamentală a vieții noastre.
Împărăția lui Dumnezeu se cucerește prin strădanie. Știu din experiența proprie, pentru a-L păstra mereu pe Dumnezeu în tine, pentru a-L ține în minte permanent trebuie să facem eforturi, să exersăm…
Încă nu știu cum să fac binele, și ar cam fi timpul.
Pe vremuri, să fii vegetarian era o mare ispravă, dar acum mulți au încetat să mai manânce carne. Și la fel de simplu, de la sine înțeles, e să nu te cerți.
Limba rusă este potrivită pentru precizia exprimării, dar cuvintele foarte lungi nu sunt frumoase: samootrecenie *, samosoversenstvovanie **. Cea mai frumoasă e limba franceză.
* abnegate, uitare de sine (rusa) ** autodesavarșire (rusă)
Mi-e drag tot ce e accesibil înțelegerii tuturor, tot ce e repetat de toți învățătorii lumii.
Am citit la Swami Vivekananda * : niște oameni au venit la un pustnic și i-au vorbit despre soția lui. El a întrebat: „Ce înseamnă soția mea? Am uitat.“ I-au explicat cine este soția lui. Cine este Lev Nikolaevici? Să uiți „Eul“ tău. E un ideal, trebuie să mă străduiesc să uit.
* Swami Vivekananda (1863-1902), ganditor religios indian
E absolut inutil să vorbești mult. Orice discurs poate fi scurtat, numai că trebuie să muncești mult pentru a spune ceva pe scurt.
E greu de scris o biografie, cere talent artistic și trebuie să pătrunzi în sufletul omului despre care scrii.
Legea vieții în iubire cu toți e bună pentru că poate fi îndeplinită mereu, și când nu avem timp, și când ne doare ficatul.
[Despre Coran.] E un amestec, cu datini atât de neclare, e incoerent, dar toți spun că în arabă este minunat. Mă uimește că o parte atât de mare a omenirii e cucerită de Coran.
Toți oamenii înțelepți afirmă că nu trebuie să vorbim despre faptele rele, iar ziarele nu scriu despre nimic altceva.